Diseminarea proiectului prin intermediul presei scrise

Pe parcursul derulării proiectului, informaţii referitoare la activităţile realizate au fost prezentate publicului larg şi prin intermediul presei scrise.

Nasreddin Hodja şi literatura universală

     "În literatura medievală a Occidentului există un personaj ce îşi impresionează cititorii prin tristeţea sa dar şi prin simţul umorului: Înţeleptul rătăcitor. Acestuia îi corespunde în literatura balcanică, supravieţuind până în perioada contemporană, binecunoscutul Nastratin Hogea. El este un personaj de origine orientală, provenit din folclorul turcesc, de unde s-a răspândit în toată zona Balcanilor, devenind reprezentativ pentru literatura regiunii. Este o emblemă a mentalităţii balcanice, o imagine a amestecului de tragic, grotesc şi satiric ce caracterizează proza balcanică."

 (Maria Alexe - Nastratin Hogea – O imagine balcanică a înţeleptului rătăcitor)

        Pe Nastratin Hogea, ca personaj literar, îl găsim peste tot în Balcani. În turcă, el se numeşte Nasreddin Hoca, în bosniacă – Nasrudin hodža, în arabă şi persană numele lui se traduce ca Victoria Credinţei, în albaneză devine Nostradin Hoxha sau numai Nostradini; el se regăseşte în cultura azeră ca Molla Nəsrəddin sau la uzbeci ca Nasriddin Afandi ori numai Afandi. Tradiţia identifică personajul literar cu un personaj real, o figură satirică care a trăit în Evul Mediu (în jurul secolului al XIII-lea), în Akşehir şi mai apoi în Konya, sub conducerea dinastiei Seljuq. Nastratin a fost un învăţat şi filosof care sprijinea oamenii de rând în defavoarea elitelor, cunoscut pentru povestirile sale amuzante (anecdote).

      De-a lungul generaţiilor, noi povestiri au fost adăugate, altele modificate, iar personajul şi poveştile sale s-au răspândit şi în alte regiuni. Temele povestirilor au devenit parte a folclorului multor ţări şi exprimă imaginaţia colectivă a mai multor culturi. Deşi multe dintre povestiri îl ilustrează pe Nastratin în satul său natal, ele fac referire la concepte care au o oarecare atemporalitate. Acestea înfăţişează un tip de înţelepciune populară viguroasă care triumfă în faţa tuturor încercărilor.

      În zilele de astăzi, poveştile lui Nastratin sunt răspândite în numeroase regiuni şi au fost traduse în multe limbi. Unele regiuni şi-au dezvoltat independent un personaj similar lui Nastratin, iar povestirile au devenit parte dintr-un ansamblu mai larg. În multe regiuni, Nastratin reprezintă o figură importantă a culturii, iar citatele sau trimiterile la operele sale sunt foarte prezente în viaţa de zi cu zi. Din moment ce există mii de povestiri cu Nastratin Hogea, se poate găsi una pentru aproape orice circumstanţă. Nastratin apare adesea ca un personaj cu un umor ciudat în folclorul mai multor culturi: albanezi, arabi, azeri, bengalezi, bosniaci, bulgari, greci, hinduşi, italieni, perşi, români, sârbi, turci şi urdu.

                                                   (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nastratin_Hogea)

      În literatura română îl regăsim pe Nastratin Hogea în forma sa aproape folclorică la Anton Pann ("Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea"), dar şi la modernul Ion Barbu ("Nastratin Hogea la Isarlâk"). El a dobândit mult din duhul satiric al spiritualităţii româneşti şi conduce la descifrarea marilor interogaţii despre natura umană în general.

       * 1996–1997 a fost declarat Anul Internaţional Nastratin Hogea de către UNESCO.

       * Festivalul  Internaţional „Nastratin Hogea” se desfăşoară în fiecare an în Akşehir - Turcia, între 5 şi 10 iulie.